Cartea I - "Despre începuturile Școlii Solomonare"
~ I. 05. Începuturile Școlii laice valahe ~
Transcrierea unor Informații ezoterice într-o limbă, este dificilă dacă acea limbă nu are suficiente cuvinte pentru a transmite Mesajul Ezoteric. Limba valahilor a avut o astfel de problemă ... Treptat însă, prin adăugarea unor neologisme la o limbă literară, a făcut posibil ca Limba valahilor să devină o purtătoare de Informație. Trebuia așadar, o limbă literară și o școală unde aceasta să se predea ...
Prima formă de învățământ primar și laic, în limba valahă, s-a înființat la Făgăraș, în 1657, prin contribuția și stăruința Doamnei Suzana Lorantffy, văduva Principelui Gheorghe Rakoczi I. Ea continua astfel, inițiativa soțului ei, care în 1639 dorise să tipărească la Alba Iulia, cărți roimânești. În deceniile următoare, au mai fost înființate în Ardeal și alte școli primare, cu predare în limba valahilor, acolo unde populația majoritară era formată din valahi.
Gheorghe Rakoczi I & Susana Lorantffy
Pentru că Transilvania a fost un stat catolic, în școli era utilizat alfabetul latin, însă acolo unde școlile funcționau pe lângă biserici ortodoxe, la orele de religie și muzică, exista și alternativa alfabetului chirilic sau "pe potcoave", cum era el recunoscut de către transilvăneni.
Baronului Brukenthal, ca oricare adept al Iluminismului, nu a făcut distincție între naționalitățile care trăiau în Ardeal. Îl aduce la conacul de la Avrig pe tânărul Gheorghe Lazăr, copil al unor țărani de pe moșia lui, îl instruiește pe plan local, apoi îl trimite la școlile superioare de la Viena. În calitate de Guvernator al Transilvaniei (1777 - 1787), intervine să se tipărească la Viena, în 1777 primul manual de matematică în limba valahă.
În primăvara anului 1817, Gheorghe Lazăr din Avrig, după conflictele cu episcopul Vasile Moga, (adept al slavonismului în școala valahilor), pleacă la Sibiu, apoi la București ; să înființeze prima școală cu predare în limba română. Aici, toată lumea era convinsă că limba română nu poate exprima nuanțele subtile ale culturii universale. La acea dată, școlile primare se făceau în limba greacă. În aprilie 1818, dascălului nostru i se oferă o încăpere pentru cursuri, la Sf. Sava pentru a începe cursuri de inginerie topografică în limba națională. Scoate o generație de topografi și încet, autoritățile încep să aibă încredere în limba română.
Tracasat de autorități, din pricina colaborării cu Tudor Vladimirescu, se îmbolnăvește șirevine acasă în 1822. Moare după câteva luni și va fi îngropat lângă zidul bisericii din Avrig, aproape de șoseaua Sibiu - Făgăraș ... pe crucea mormântului având scris următorul epitaf :
"Cititorule, ce ești am fost ; ce sunt vei fi ; gătește-te dar."
Avrig, placa funerară
a lui Gheorghe Lazăr
Gheorghe Lazăr
(5 iunie 1779 - 17 septembrie 1823),
teolog ortodox, filosof și inginer,
organizatorul învățământului românesc modern
Biserică Ortodoxă Avrig
Cititorii trebuie să mai cunoască și faptul că în preajma anilor 1800, în Muntenia și Moldova circulau practic două limbi : una valaho-grecizată vorbită de orășeni, târgoveți și boieri, și mai multe variante de valahă regională, vorbită de țărani. Aceste variante, aveau vădite influențe slave, infiltrate în limbă datorită influențelor Bisericii Ortodoxe.
Odată cu luarea Constantinopolului de către turci, Ortodoxia este susținută de către Muntele Athos, din Grecia și de către popoarele slave din Răsăritul Europei. În acest context, insula de latinitate din țările române, va fi puternic impregnată de influențele de limbă slavofilă, ce susținea latura religioasă a comunităților românești.
Dacă Gheorghe Lazăr nu s-ar fi străduit să facă o școală, utilizând sintaxa și morfologia limbii valahe, poate că în zilele noastre am fi vorbit o limbă total diferită, decât cea actuală. Așadar, actuala limbă română este o repunere în drepturi a limbii naționale (valahe) vorbită de către toți valahii. Abia ulterior, s-a adoptat termenul de limbă română și sintagma de român, adică mai exact, după venirea la tron a lui Cuza.
Nedreptatea derivă din faptul că în valaha veche cuvântul "rumîn" se traduce prin "om al locului", adică o persoană fizică, de regulă săracă, indiferent de naționalitate, locuitorul fiind legat de glia sa ... La un mod mai holistic, un rumîn, putea fi foarte bine un valah, un bulgar sau ungur mai sărac, ce locuia într-un anumit loc. Nu am înțeles niciodată de ce a dorit Domnitorul Cuza să ia în zeflemea cuvântul Valah, asociindu-i atributul de rumîn ... chipurile să sune mai aproape de cuvântul Roman, îndrăgit de intelectualii vremii. De obicei în acele timpuri, boierii când erau bine dispuși, li se adresau claselor inferioare indiferent de naționalitate, prin expresia zeflemitoare : "măi, rumîne !". Altminteri, când boierul se supăra, valahul, grecul ori turcul sărac era "opincar, țopârlan, coate-goale". Popoarele învecinate ne numeau însă cum era firesc : Valahi sau vlahi. Mai târziu, alți intelectuali, "însuflețiți" de către dictatorul Ceaușescu, au fost tentați la vremea respectivă, să ne numim Daci ... Altminteri, dacă nu ar fi fost Revoluția din 1989, cine poate ști cum ne-am fi numit în U.E. ... sau cum deja suntem numiți. M-aș bucura dacă odată-și-odată, niște guvernanți mai răsăriți, să le redea valahilor denumirea lor ca popor, iar limbii să-i spună simplu ca pe vremea Doamnei Suzana, Limba Valahă.
În Transilvania, influențele din limbile maghiară sau germană s-au limitat doar la asimilarea unor cuvinte în vocabularul uzual ; însă morfologia și sintaxa limbii valahilor nu a fost schimbată în așa mare măsură, după cum s-au petrecut lucrurile în Muntenia spre exemplu, unde până pe la anul 1400, influențele bulgaro-sârbe și-au pus amprenta suficient, atât pe latura lingvistică, cât și pe cea cultural-etnografică.
Fără a dori să stârnesc anumite stări emoționale, trebuie spus (oare pentru prima dată ?!) că populația valahă din Transilvania a fost începând cu anul 1241 (după Marea Invazie Tătară), principala furnizoare genetică a poporului maghiar din Ardeal, dar și din o parte a Ungariei ... Pe lângă alte popoare, precum cumanii, pecinegii, vandalii ... Datorită multiplelor războaie din acea vreme, populația maghiară din Ungaria și Adeal ajunsese să scadă sub 5 %. Regii unguri au rămas practic fără Armată.
Mulți valahi, fie ei nobili ori simpli țărani, care puteau vorbi puțină limbă maghiară au putut să se declare maghiari, stimulați de câteva edicte din timpul regilor Bela al III-lea și al IV-lea. Această trecere se putea face extrem de simplu, prin aderarea la Biserica Romano-Catolică, ce-i înregistra pe toți valahii convertiți la Catolicism, drept unguri, sași ori secui, după cum putea fiecare să se exprime ... Automat, se notifica și transcrierea numelui, eliberându-se și un cerificat de botez. De exemplu, din Ioan Almăjan ... omul devenea Iancsi Almazsi sau Johann Althmmaister ... după caz. Nu că ar fi o problemă, acest lucru ... eu chiar mă bucur când mă întâlnesc în zilele noastre cu rudele care au devenit între timp ... unguri sau sași ... în funcție de țara unde au emigrat.
Este o chestiune de Universalitate, de părăsire a Spiritului de Trib și Religie ... un pas decisiv către integrarea în Umanitate, unde Valorile se grupează spre următorul Ascendent : Altruism, Empatie și Filantropie.
Transcrierea unor Informații ezoterice într-o limbă, este dificilă dacă acea limbă nu are suficiente cuvinte pentru a transmite Mesajul Ezoteric. Limba valahilor a avut o astfel de problemă ... Treptat însă, prin adăugarea unor neologisme la o limbă literară, a făcut posibil ca Limba valahilor să devină o purtătoare de Informație. Trebuia așadar, o limbă literară și o școală unde aceasta să se predea ...
Prima formă de învățământ primar și laic, în limba valahă, s-a înființat la Făgăraș, în 1657, prin contribuția și stăruința Doamnei Suzana Lorantffy, văduva Principelui Gheorghe Rakoczi I. Ea continua astfel, inițiativa soțului ei, care în 1639 dorise să tipărească la Alba Iulia, cărți roimânești. În deceniile următoare, au mai fost înființate în Ardeal și alte școli primare, cu predare în limba valahilor, acolo unde populația majoritară era formată din valahi.
Gheorghe Rakoczi I & Susana Lorantffy
Pentru că Transilvania a fost un stat catolic, în școli era utilizat alfabetul latin, însă acolo unde școlile funcționau pe lângă biserici ortodoxe, la orele de religie și muzică, exista și alternativa alfabetului chirilic sau "pe potcoave", cum era el recunoscut de către transilvăneni.
Baronului Brukenthal, ca oricare adept al Iluminismului, nu a făcut distincție între naționalitățile care trăiau în Ardeal. Îl aduce la conacul de la Avrig pe tânărul Gheorghe Lazăr, copil al unor țărani de pe moșia lui, îl instruiește pe plan local, apoi îl trimite la școlile superioare de la Viena. În calitate de Guvernator al Transilvaniei (1777 - 1787), intervine să se tipărească la Viena, în 1777 primul manual de matematică în limba valahă.
În primăvara anului 1817, Gheorghe Lazăr din Avrig, după conflictele cu episcopul Vasile Moga, (adept al slavonismului în școala valahilor), pleacă la Sibiu, apoi la București ; să înființeze prima școală cu predare în limba română. Aici, toată lumea era convinsă că limba română nu poate exprima nuanțele subtile ale culturii universale. La acea dată, școlile primare se făceau în limba greacă. În aprilie 1818, dascălului nostru i se oferă o încăpere pentru cursuri, la Sf. Sava pentru a începe cursuri de inginerie topografică în limba națională. Scoate o generație de topografi și încet, autoritățile încep să aibă încredere în limba română.
Tracasat de autorități, din pricina colaborării cu Tudor Vladimirescu, se îmbolnăvește șirevine acasă în 1822. Moare după câteva luni și va fi îngropat lângă zidul bisericii din Avrig, aproape de șoseaua Sibiu - Făgăraș ... pe crucea mormântului având scris următorul epitaf :
|
Avrig, placa funerară a lui Gheorghe Lazăr | |
|
Gheorghe Lazăr (5 iunie 1779 - 17 septembrie 1823), teolog ortodox, filosof și inginer, organizatorul învățământului românesc modern | |
|
Biserică Ortodoxă Avrig |
|
Cititorii trebuie să mai cunoască și faptul că în preajma anilor 1800, în Muntenia și Moldova circulau practic două limbi : una valaho-grecizată vorbită de orășeni, târgoveți și boieri, și mai multe variante de valahă regională, vorbită de țărani. Aceste variante, aveau vădite influențe slave, infiltrate în limbă datorită influențelor Bisericii Ortodoxe.
Odată cu luarea Constantinopolului de către turci, Ortodoxia este susținută de către Muntele Athos, din Grecia și de către popoarele slave din Răsăritul Europei. În acest context, insula de latinitate din țările române, va fi puternic impregnată de influențele de limbă slavofilă, ce susținea latura religioasă a comunităților românești.
Dacă Gheorghe Lazăr nu s-ar fi străduit să facă o școală, utilizând sintaxa și morfologia limbii valahe, poate că în zilele noastre am fi vorbit o limbă total diferită, decât cea actuală. Așadar, actuala limbă română este o repunere în drepturi a limbii naționale (valahe) vorbită de către toți valahii. Abia ulterior, s-a adoptat termenul de limbă română și sintagma de român, adică mai exact, după venirea la tron a lui Cuza.
Nedreptatea derivă din faptul că în valaha veche cuvântul "rumîn" se traduce prin "om al locului", adică o persoană fizică, de regulă săracă, indiferent de naționalitate, locuitorul fiind legat de glia sa ... La un mod mai holistic, un rumîn, putea fi foarte bine un valah, un bulgar sau ungur mai sărac, ce locuia într-un anumit loc. Nu am înțeles niciodată de ce a dorit Domnitorul Cuza să ia în zeflemea cuvântul Valah, asociindu-i atributul de rumîn ... chipurile să sune mai aproape de cuvântul Roman, îndrăgit de intelectualii vremii. De obicei în acele timpuri, boierii când erau bine dispuși, li se adresau claselor inferioare indiferent de naționalitate, prin expresia zeflemitoare : "măi, rumîne !". Altminteri, când boierul se supăra, valahul, grecul ori turcul sărac era "opincar, țopârlan, coate-goale". Popoarele învecinate ne numeau însă cum era firesc : Valahi sau vlahi. Mai târziu, alți intelectuali, "însuflețiți" de către dictatorul Ceaușescu, au fost tentați la vremea respectivă, să ne numim Daci ... Altminteri, dacă nu ar fi fost Revoluția din 1989, cine poate ști cum ne-am fi numit în U.E. ... sau cum deja suntem numiți. M-aș bucura dacă odată-și-odată, niște guvernanți mai răsăriți, să le redea valahilor denumirea lor ca popor, iar limbii să-i spună simplu ca pe vremea Doamnei Suzana, Limba Valahă.
În Transilvania, influențele din limbile maghiară sau germană s-au limitat doar la asimilarea unor cuvinte în vocabularul uzual ; însă morfologia și sintaxa limbii valahilor nu a fost schimbată în așa mare măsură, după cum s-au petrecut lucrurile în Muntenia spre exemplu, unde până pe la anul 1400, influențele bulgaro-sârbe și-au pus amprenta suficient, atât pe latura lingvistică, cât și pe cea cultural-etnografică.
Fără a dori să stârnesc anumite stări emoționale, trebuie spus (oare pentru prima dată ?!) că populația valahă din Transilvania a fost începând cu anul 1241 (după Marea Invazie Tătară), principala furnizoare genetică a poporului maghiar din Ardeal, dar și din o parte a Ungariei ... Pe lângă alte popoare, precum cumanii, pecinegii, vandalii ... Datorită multiplelor războaie din acea vreme, populația maghiară din Ungaria și Adeal ajunsese să scadă sub 5 %. Regii unguri au rămas practic fără Armată.
Mulți valahi, fie ei nobili ori simpli țărani, care puteau vorbi puțină limbă maghiară au putut să se declare maghiari, stimulați de câteva edicte din timpul regilor Bela al III-lea și al IV-lea. Această trecere se putea face extrem de simplu, prin aderarea la Biserica Romano-Catolică, ce-i înregistra pe toți valahii convertiți la Catolicism, drept unguri, sași ori secui, după cum putea fiecare să se exprime ... Automat, se notifica și transcrierea numelui, eliberându-se și un cerificat de botez. De exemplu, din Ioan Almăjan ... omul devenea Iancsi Almazsi sau Johann Althmmaister ... după caz. Nu că ar fi o problemă, acest lucru ... eu chiar mă bucur când mă întâlnesc în zilele noastre cu rudele care au devenit între timp ... unguri sau sași ... în funcție de țara unde au emigrat.
Este o chestiune de Universalitate, de părăsire a Spiritului de Trib și Religie ... un pas decisiv către integrarea în Umanitate, unde Valorile se grupează spre următorul Ascendent : Altruism, Empatie și Filantropie.
|