Cartea I - Despre începuturile Şcolii Solomonare
Cartea II - Bazilica
Cartea III - Calfele - 01. Sefirota von Welling
Cartea III - Calfele - 02. Summae Arcanumi
Cartea III - Calfele - 03. Teoria Rasei Analoage - Ucenicului
Cartea III - Calfele - 04. Note pribege
Cartea III - Calfele - 05. Anexă : Statutul companionilor Copiii lui Solomon ai Datoriei Libertăţii

Cartea III - "Calfele"
~ III. 05. Anexă : Statutul companionilor Copiii lui Solomon ai Datoriei Libertăţii ~

1. Cel care intră în Frăţie, promite că va respecta toate punctele şi articolele din acest Statut. Statutul se citeşte o dată pe an în faţa membrilor, sau ori de câte ori un meşter sau un companion nou pe şantier, doreşte să cunoască Statutul.

2. Dacă un om pios doreşte să participe la serviciul divin, trebuie să fie primit în schimbul unei sume de bani iniţială, apoi anuală. Dar în afara serviciului divin, el nu trebuie să participe la nici o altă lucrare a corporaţiei.

3. Nimeni nu trebuie să plătească bani ca retribuţie pentru învăţătura care o dă, dar nimic nu-l împiedică să înveţe gratuit pe toţi cei care doresc să se instruiască.

4. Nici un meşter sau companion care nu aparţine corporaţiei, nu trebuie să primească nici cea mai mică învăţătură.

5. Pe şantierul unde se păstrează o carte a corporaţiei, trebuie să se adune cotizaţia în bani, a tuturor companionilor de pe şantierele cele mai apropiate. Serviciul divin nu se poate desfăşura pe un şantier care nu deţine Statutul. La deschiderea unui şantier, este chemat meşterul care deţine Statutul şi acesta fixează contribuţia cotizaţiei, după ce a fost ţinut serviciul divin. Meşterii şi companionii trebuie să respecte regulamentele corporaţiei şi să fie credincioşi angajamentelor luate.

6. Dacă un meşter trebuie să construiască fundaţii şi nu poate să o facă din lipsa mâinii de lucru calificate, el are deplina libertate să se adreseze meşterilor zidari, pentru ca persoanele sau oraşele care au făcut comanda să nu rămână încurcate.

7. Dacă un meşter nu şi-a primit în totalitate drepturile după terminarea construcţiei, el nu are dreptul să ceară dobânzi. Un Meşter nu poate pretinde dobânzi şi nici nu poate da bani cu camătă. În caz contrar, el este alungat din corporaţie.

8. Dacă un meşter sau companion face cheltuieli pentru comunitate, el trebuie să le justifice, iar comunitatea trebuie să le ramburseze. Dacă cineva are unele diferende cu justiţia sau în alte împrejurări care privesc corporaţia, aceasta îi datorează protecţie.

9. Dacă un meşter sau companion copiază o lucrare, fără ştirea meşterului care este autorul lucrării, el trebuie să fie dat afară din corporaţie şi nimeni nu trebuie să se mai asocieze sau să aibă legături cu lucrările lui, atât timp cât nu şi-a reparat greşeala.

10. Toate cărţile aflate în păstrarea meşterului nu pot fi copiate fără acordul acestuia.

11. Nu pot fi primiţi în corporaţie nici antreprenori, nici meşteri şi nici companioni, care nu sunt botezaţi şi împărtăşiţi în Tainele Bisericii Tradiţionale.

12. Toate plângerile unui meşter contra altui meşter ori a unui companion împotriva altui companion, ori meşteri împotriva companionilor sau invers, toate trebuie aduse înaintea meşterilor care ţin cărţile corporaţiilor. Aceştia vor hotărî zilele în care părţile vor fi ascultate şi cauza va fi judecată în locurile în care sunt păstrate cărţile corporaţiilor.

13. Toţi meşterii corporaţiei trebuie să aibă un cont în care sunt ţinuţi banii de cotizaţii : un leu pe săptămână de om. Tot în acelaşi cont se varsă darurile şi amenzile. Pentru ca spiritul de fraternitate să se poată menţine integral sub auspicii divine, orice meşter care are în conducere un şantier, trebuie să dea contravaloarea cotizaţiei a doi muncitori într-un an
(108 lei), de îndată ce este primit în comunitate.

14. Dacă un meşter nu are o viaţă morală sau a fost închis pentru furt sau crimă premeditată, el nu mai poate face parte din comunitate. Chiar dacă nu a fost închis şi totuşi, există oarecare dovezi că ar fi făcut aceste fapte, el trebuie exclus, iar meşterii şi companionii nu mai trebuie să stea pe şantierul său.

15. Un antrepenor (Staroste) care are putere juridică asupra corporaţiei, poate rezolva orice diferend care ar putea surveni între constructori. El are drept de ascultare din partea tuturor meşterilor, companionilor şi ajutoarelor.

16. Dacă un meşter primeşte o plângere, el nu trebuie să se pronunţe singur. El trebuie să-şi asocieze alţi meşteri şi companioni şi împreună vor lămuri problema care apoi va fi adusă în faţa întregului şantier.

17. Dacă un ajutor se face vinovat faţă de meşter, meşterul poate să angajeze un alt ajutor pentru perioada până la sfârşitul angajamentului celuilalt.

18. Fiecare meşter care lucrează pe un şantier nu poate avea mai mult de două ajutoare. Dacă are mai multe şantiere exterioare, pe fiecare din ele nu-i este îngăduit să aibă mai mult de două ajutoare ; aşa încât să nu aibă mai mult de cinci ajutoare pe ansamblul tuturor şantierelor. Dar dacă pierde un şantier, el este obligat să folosească ajutoarele de aici pe celelalte şantiere, până la perioada încheierii de angajament a ajutoarelor şi nu are voie să angajeze alte ajutoare, până ce lucrarea este terminată.

19. Doi meşteri nu trebuie să întreprindă aceeaşi lucrare, cu excepţia cazului în care lucrarea nu poate fi terminată în cursul aceluiaşi an. De asemenea, dacă un meşter a deschis o lucrare şi alţi meşteri ar veni şi ei pe şantier, aceştia nu trebuie să intre în lucru, decât dacă cel care a început-o a renunţat la lucrare.

20. Dacă un meşter sau un companion ar muri, fără a-şi termina lucrarea şi un alt meşter sau companion specializat se înhamă la aceasta, acesta trebuie să o ducă la bun sfârşit, fără să o încredinţeze la un al treilea ; aceasta pentru că, cei care au comandat lucrarea să nu fie băgaţi în cheltuieli exagerate, care ar aduce prejudicii memoriei defunctului.

21. Dacă un meşter care a contractat o lucrare şi dintr-un motiv oarecare nu mai poate continua lucrarea, ceilalţi meşteri în acord cu cel care a comandat lucrarea, pot continua lucrarea contractată, fără meşterul care a părăsit şantierul. Companionii rămaşi fără meşter pot cere Frăţiei dreptul de a ţine un Statut şi să-şi aleagă alt meşter din rândul meşterilor Frăţiei.

22. Dacă se prezintă un companion în meserie, care după ce a lucrat în ramură, doreşte să avanseze, el trebuie să fie acceptat.

23. Dacă se formează un nou şantier acolo unde nu mai există nici unul, sau dacă un meşter ar muri şi altul l-ar înlocui, fără ca acesta să facă parte din această corporaţie, trebuie ca meşterul care deţine documentele şi Statutele corporaţiei, în vigoare în acea regiune, să convoace un meşter înlocuitor pentru această corporaţie şi să-l pună să promită că va ţine totul în ordine, în conformitate cu drepturile lucrătorului. Oricine s-ar împotrivi acestei legi, nu va primi nici un sprijin de la companioni sau meşteri, şi nici un companion sau meşter nu va intra pe şantierul său.

24. Cel care se află sub jurământ, legământ sau sub uniformă liber consimţită, nu trebuie acceptat în corporaţie, fără dezlegare de la cei care l-au legat. Chiar şi căsătoria este un jurământ, drept urmare, la înscrierea în corporaţie nevasta trebuie să-i fie alături şi trebuie să consimtă să-şi lase soţul să intre în corporaţie. Consimţământul odată dat, el nu mai poate fi retractat în timp.

25. Copiii lui Solomon fiind un companionaj al Datoriei Libertăţii, nu pot fi ţintuiţi în nici un fel cu legământe sau jurăminte. Dacă un companion face un astfel de legământ sau jurământ pe timpul cât aparţine Frăţiei, lucrul acesta este cercetat doar de către Staroste şi el va hotărî dacă acela va rămâne sau nu, în Frăţie. Însă, acel lucru va trebui consemnat în documentele corporaţiei.

26. Toţi membrii corporaţiei se angajează prin acest Statut că punerea în aplicaţie a tuturor punctelor şi a tuturor regulilor de mai sus, să se facă în mod paşnic şi în bună înţelegere, pentru folosul tuturor.

Rescris la Arad, de către I.O.A.N. (Valentin S. Vârtan),
3 ianuarie 2011, România, U.E.