Scopul Asociației RozaCruce este acela de a educa și de a edifica, de a fi caritabilă chiar și cu cei ale căror opinii diferă de ale noastre și niciodată acela de a da curs liber injuriilor, urii, a relei voințe, chiar și pentru cei care par să vină cu argumente solide în fața noastră, în a persista în greșeala lor.
Vom vedea Religia Catolică tot atât de divină în esența sa, ca și Masoneria Mistică. Ambele își au rădăcinile în antichitatea uitată ; ambele s-au născut pentru a ajuta sufletul care luptă pentru [ atingerea ] aspirațiilor sale ; amândouă au un mesaj și o misiune de îndeplinit, cu toate că până în prezent ele se prezintă într-o manieră semi-transparentă, iar ceremonialele create de către oamenii din cele două sisteme, par a sparge foarte timid cochilia unor nuclee misterioase ce există în fiecare dintre ele.
Această carte își propune să descopere aceste nuclee și să arate scopurile cosmice identice pe care le urmăresc aceste două mari organizații, în aparență, opuse. Aceste două instituții au luptat de-a lungul secolelor pentru a-și atribui dreptul de a dirigui cursul umanității.
Cu toate acestea, rezultatul acestei lupte, nu este acela de a acorda preponderență instituțiilor masonice sau catolice, dar el va determina natura învățăturii pe care Umanitatea va trebui să o urmeze în perioadele viitoare de dezvoltare. Ne vom strădui să arătăm originea cosmică a acestor instituții, scopul fiecăreia dintre ele și învățătura propovăduită și de una, și de cealaltă, conform sorților de izbândă a fiecăreia, precum și gradul de perfecțiune sufletească ce rezultă din fiecare metodă. Autorul nu este mason, prin urmare este liber să spună ceea ce știe, fără a se teme că-și pierde angajamentele sale.
Rugăm învățăceii noștri cărora le sunt destinate aceste scrieri să creadă cu toată certitudinea că vom încerca să fim corecți. Suntem siguri de faptele cosmice, dar pentru că părtinirea se poate strecura în concluziile noastre, fiecare trebuie să se folosească de rațiunea sa pentru a analiza teoriile noastre, conform principiului "Cercetați toate lucrurile, însă alipiți-vă doar de ceea ce vă este bine."
În Perioada Saturniană, Pământul, aflat în formare, era obscur ; căldura, prima manifestare a focului etern invizibil, era pe atunci și singurul element ce se manifesta ; umanitatea, aflată în stadiul embrionar, era asemenea mineralului, singurul regn inferior al vieții ce evolua. Unitatea domnea peste tot și Stăpânii Intelectului, oamenii acestei perioade, trăiau într-o deplină armonie. În Învățătura Înțelepciunii Occidentale, desemnăm Inițiatul cel mai Elevat al perioadei lui Saturn ca fiind Tatăl.
În timpul Perioadei Solare, germenul noului element, Aerul, se dezvoltă și se amestecă cu focul adevărat, care, băgați de seamă, este invizibil și se manifestă ca și căldură în Perioada Saturniană. În acest moment, acest foc invizibil se transformă în flăcări și această lume obscură deveni un glob fulminant de ceață de foc, atunci când au fost rostite cuvintele atotputernice : "Să fie Lumină !"
Fie ca învățăcelul să examineze relația existentă între foc și flacără : primul locuiește invizibil și latent în toate lucrurile și se poate transforma în lumină în diferite feluri ; printr-o lovitură de ciocan pe o piatră, prin frecare a două bucăți de lemn sau prin acțiune chimică, etc. Aceasta ne dă un indiciu privind identitatea și starea Tatălui "pe Care nimeni nu L-a văzut vreodată", dar care s-a descoperit în "Lumina Lumii", Fiul, care este cel mai mare Inițiat al Perioadei Solare. Precum focul invizibil care se descoperă prim flamă, tot astfel, în chip asemănător, plenitudinea Tatălui locuiește în Fiul și Ei nu sunt decât Unul, precum Focul este unit cu flacăra prin care se manifestă. Iată baza adorației Soarelui sau Focului. Toate aceste culte consideră aspectul ascuns al simbolului fizic și îl adoptă pe "Tatăl nostru Care ești în Ceruri". Masonii mistici din zilele noastre păstrează totdeauna această credință a focului, mai temeinic ca niciodată.
Vedem că Unitatea, care domnea în timpul Perioadei lui Saturn se continuă în Perioada Solară. Regnul Uman al acelor vremuri a evoluat acum până la gloriosul rang al Arhanghelilor ; unde unii, erau mai avansați decât ceilalți, fără însă a exista vreun antagonism ( pe atunci ) între ei. Omenirea actuală progresase ( doar ) până la stadiul vegetal și se situa cu puțin deasupra Noului Val de Viață care tocmai se născuse în Perioada Solară, pe când încă Unitatea domnea peste Lumi.
În Perioada Lunară, Sfera Supraîncălzită a intrat în contact cu spațiul rece, fapt care a generat umiditatea ; ce a culminat în final, cu o bătălie a elementelor manifestată cu o foarte mare violență.
Sfera Incandescentă se forța să evaporeze umiditatea, să o îndepărteze pe cât posibil și să creeze un gol care să-i permită să-și mențină integritatea pentru a arde fără piedică ; dar nu există și nu poate exista vid în natură, astfel încât vaporul care se ridicase se condensă la o anumită distanță de sfera de foc și a fost din nou mânată de frigul din spațiu pentru a se evapora încă odată și aruncată departe într-o horă fără încetare de "du-te-vino" de-a lungul epocilor ; asemenea unei mingi, pasate de diferitele ierarhii de spirite, compunând diversele regnuri ale vieții prezente în sfera de foc și spațiul cosmic, care sunt o expresie a omogenității Spiritului Absolut. Spiritele de foc luptau cu strășnicie pentru a atinge o dezvoltare și mai mare a conștiinței.
Dar Absolutul se odihnește întotdeauna în Matricea invizibilă din Spațiul Sideral, acolo unde toate posibilitățile, tot potențialul, se găsesc în stare latentă.
Aceste posibilități vor căuta să descurajeze și să împiedice fiecare tentativă care ar amenința pierderea puterii latente necesare Energiei Creatoare ; când aceasta este cerută de iminența evoluției unui Sistem Solar.
În acele vremuri, Apa a fost Agentul care a servit la calmarea focului Spiritelor Active. Zona cuprinsă între Centrul supraîncălzit al Sferei, împărțită de către aceste Spirite și Punctul unde atmosfera sa individuală întâlnește Spațiul Cosmic, deveni câmpul de bătălie al Spiritelor în Evoluție, aflate de pe acum, în stagii diferite de dezvoltare.
Îngerii actuali sunt oamenii din Perioada Lunară, iar Inițiatul cel mai elevat este Sfântul Duh.
Ştim că Umanitatea noastră și celelalte Trei Regnuri ale vieții pe Pământ, sunt afectate în chip direct de Elementele prezente. Unele Regnuri iubesc căldura, altele preferă frigul ; unele doresc umiditatea, pe când altele caută uscăciunea. La fel s-a întâmplat cu Îngerii în timpul Perioadei Lunare ; majoritatea avură afinitate față de Apă, pe când alții, încercați de un sentiment al ororii față de acest Element, preferară opusul, adică Focul.
Toate aceste cicluri de condensare și de evaporare a Umidității în jurul Centrului de Foc au fost Cauza și în cele din urmă Intenția Sfântului Duh, când a Hotărât să modeleze acest "Pământ Roșu", care se traduce prin "Adam". Așadar, prin Adam ( Pământul-cel-Roșu ) Sfântul Duh a închis și a slăbit Spiritele de Foc ( rebele - n. trad. )
În acest Stadiu, prin Cuvântul Creator, apărură și prototipurile peștilor, a păsărilor, dar și a tuturor lucrurilor vii, cuprinzând acolo chiar și Forma Umană, toți au fost creați prin Îngerii Săi, căci spera să subordoneze Voinței Sale, tot ceea ce trăiește și se mișcă. Într-un Moment în care o minoritate de Îngeri se răzvrătiră, prin afinitatea prea mare pentru Foc, pentru că nu suportau contactul cu elementul Vieții, Apa. Ei refuzară așadar, să se supună ordinelor date, de a Crea aceste Forme. Drept consecință, ei se privară și de ocazia de a evolua conform directivelor convenționale, ei devenind o anomalie a naturii. Mai mult, repudiind autoritatea lui Iehova, s-au angajat într-o Evoluție proprie, egoistă, pentru ei înșiși. Vom vedea în paginile ce urmează cum Lucifer, marea lor căpetenie, a ajuns la acest rezultat. Pentru moment, vom spune doar că în Perioada Pământului, diversele planete au fost diferențiate pentru a oferi o modalitate mai bună evoluției fiecărei Clase de Spirite.
Îngerii supuși lui Iehova trebuiră să conlucreze cu locuitorii fiecărei planete care avea Astru Lunar. Spiritele Luciferiene s-au retras însă, pe planeta Marte. Îngerul [ Arhanghelul ] Gabriel este reprezentantul Ierarhiei Lunare a cărei Șef este Iehova pe Pământ. Îngerul Samael devine ambasador al forțelor rebele marțiene ale lui Lucifer. Gabriel, cel ce anunță Mariei nașterea lui Iisus, ca și Îngerii săi Lunari, sunt prin urmare responsabili cu viața fizică, în timp ce Samael și Entitățile lui Marte sunt Îngeri ai Morții.
Astfel începu cearta în Zorii Zilei Cosmice, și ceea ce vedem astăzi sub forma Franc-Masoneriei nu este altceva, decât o tentativă făcută de Ierarhiile Focului, Spiritele lui Lucifer, pentru a ne aduce Spiritul Luminii ( Materiale - n. trad. ) întemnițat, ca prin el să putem ... Vedea și Cunoaște.
De cealaltă parte, Catolicismul este o activitate a Ierarhiilor Apei, care prin acest Simbol, așează la ușa Bisericilor apă binecuvântată, pentru a anihila interesul pentru acea Căutare a Luminii ( Materiale - n. trad. ), în același timp cu o stimulare a Cunoașterii prin Duh, unde este imprimată Voința lui Iehova.
Echinocțiul de Primăvară are loc în Primul Grad al zodiei Berbecului, indiferent de Constelația în care cade, prin precesiune.
La fel se întâmplă și cu momentul în care Atomul-Germen Uman vine din Lumea Invizibilă sau când Iehova, Dumnezeul Lunar al Generației, are grijă de el prin Intermediarul Său, îngerul [ Arhanghelul ] Gabriel. Acest Moment este Simbolul Primul Grad din Casa Racului. El este și semnul cardinal al Triplicității Apei și este guvernat de Lună. În acest Moment are loc Concepția.
Dar dacă Forma este construită doar de Simbolul Apei și de concrețiunile sale, ea nu ar putea niciodată să nască. Totuși, patru luni mai târziu, când fetusul a atins stadiul de dezvoltare corespunzătoare, în al doisprezecelea grad al triplicității apei, intervine Scorpionul, al Optulea Semn.
El corespunde Casei Morții, patronată de către Samael, ambasadorul de neoprit al spiritelor luciferiene, care va invada Domeniul Lichid al Ierarhiei Lunare, introducând Scânteia Focului ; adică Spirtului în Forma Inertă menită să-l anime, să-l însuflețească și să-l modeleze după Chipul Său, ( cu Efigia Morții - n. trad. ).
Cordonul de Argint care se naște din Atomul-Germen al Corpului dens ( fizic - n. trad. ) [ care se află în inimă ], începând de la concepție, este unit cu partea care s-a născut în vortexul central al corpului pasional ( dorință - n. trad. ) [ localizat în ficat ] și atunci când Cordonul de Argint se leagă de Atomul-Germen al Corpului Vital [ situat în plexul solar ], spiritul moare pentru lumea spirituală și animă corpul pe care trebuie să-l utilizeze în viața terestră ce începe. Această viață terestră durează până ce cursul evenimentelor prevăzute în ciclul vieții se scurg și atunci când spiritul așteaptă din nou venirea lui Samael, Îngerul Morții, a Opta Casă Mistică.
Atunci, Cordonul de Argint este rupt și Spiritul ( Uman - n. trad. ) se întoarce la Dumnezeu, de unde va veni, când începutul unei vieți terestre îl va cheama la o renaștere pentru a câștiga mai multă îndemânare în artele și meseriile necesare construirii Templului ( Spiritual - n. trad. ). Apoi peste cinci luni ( după trezire ), când ultimul dintre semnele de apă [ Peștii ] a fost depășit, reprezentantul spiritelor luciferiene, Samael, face să conveargă forțele semnului focului. Berbecul, unde Marte este polarizat în chip pozitiv și sub impulsul energiei sale dinamice, face ca apele Matricei să fie expulzate, iar spiritul încarcerat se eliberează ; și lumea psihică începe lupta vieții.
Alegoric vorbind, se prea poate ca nativul să se ia în coarne cu forțele cosmice, urmând modelul specific semnului de foc al Berbecului, care este simbolul forței brutale folosită de rasele cele mai primitive pentru a rezolva problemele vieții. Sau poate adopta metoda mai modernă a vicleniei, ca mijloc pentru a-i domina pe ceilalți, caracteristică indicată de ce-al doilea semn al focului, Leul, regele animalelor. Sau poate să se ridice deasupra acestei naturi animale și caută să se înalțe cu arcul aspirației spirituale, simbolizat de ultimul din semnele focului, Săgetătorul sau Centaurul. Acesta urmează imediat semnului de apă, Scorpionul, ceea ce reprezintă un avertisment că cel care încearcă să atingă acest ultim "grad" și să-și afirme dreptul său divin de alegere și prerogativă ca "Phree Massen", adică Fiu al Focului și al Luminii ( siguranță în călcâi ), acul Scorpionului care îl va împinge să avanseze pe cărarea unde oamenii devin "înțelepți precum șerpii". Tocmai din această categorie nativă sunt recrutați masonii mistici, adică dintre acei oamenii care au curajul : "de a fi neînfrânți, de a îndrăzni, cu o energie perseverentă în a acționa cu diplomație și de a păstra tăcerea."
