Cartea II - "Bazilica"
~ II. 06. Pronaosul ~
Arhitectul care nu este botezat sau împărtăşit în Biserica Tradiţională Creştină, nu poate păşi dincolo de pronaos. În caz contrar, acesta are nevoie de o dispensă de la Episcop. De asemenea, femeile ce nu aparţin unui Ordin Monahal, nu pot avea acces în Altar, nici măcar cu dispensă. Ele nu pot fi admise în rândul Meşterilor. Pot face muncă de birou însă, nu în şantier, în incinta viitorului Altar. Sau, pot fi arhitecţi civili cu respectarea condiţiei de mai sus. De aceea, pe timpul construirii Bisericii, dacă în preajmă apar femei, se numeşte un Observator, care va avea grijă să îndepărteze atât femeile, cât şi pe cei nebotezaţi din zona viitorului Altar.
Hagia Sophia (fundaţie)
Hagia Sophia (pronaos)
Hagia Sophia (secţiune)
Mărimile pronaosului trebuie astfel luate, încât el să satisfacă cerinţelor de cult ale Tainei Botezului, precum şi a numărului de invitaţi nebotezaţi care participă la liturghie. În acest sens, trebuie explicat Slujitorului Bisericii despre măsurile constructive care se impun din necesarul de spaţiu pe două niveluri, ştiut fiind că deasupra pronaosului trebuie amplasată Loja Corului. Tot în acest perimetru, la bazilicile catolice spaţiul trebuie să fie suficient, întrucât tot aici, trebuie amplasată şi Orga. Coloanele care delimitează pronaosul de naos trebuie calculate pentru a prelua şi încărcături suplimentare. Scara interioară de acces către Loja Corului nu trebuie să fie vizibilă de către cei aflaţi în pronaos, prin urmare, este necesară o delimitare a acesteia cu pilaştrii. Catedralele au prevăzute tot aici, spaţii suplimentare, care să permită accesul către clopotniţe, dar şi spre balcoanele interioare sau cele exterioare.
Faţada exterioară, sau spaţiul aferent intrării în biserică, trebuie să reflecte o dimensiune fictivă, ce închipuie intrarea Magilor, în Peştera unde s-a născut Mântuitorul. Din acest motiv, vechii arhitecţi au conceput pentru intrări, arcadele romane sau gotice. Ele simbolizează admirabil această proiecţie când punctul de fugă al observatorului este situat în aşa măsură, încât volumele faţadei să încapă în ochiul acestuia, dintr-o privire.
La cererea beneficiarilor, turnul ce străjuieşte intrarea în Pronaos poate fi adaptat ca turn-donjon, ori turn de apărare cu palisadă sau elemente mai complexe, prin urmare, cu o destinaţie pur militară, de apărare sau pentru simplă observare la distanţă. El poate fi integrat în structurile fortificaţiei, însă în acest caz el trebuie precedat de turnuri şi avanposturi, ce vor forma incinte gură-de-lup, barbacane, grilaje, poduri mobile ...
Prin urmare, dacă Loja Corului este mai solicitată, la trecerea de la pronaos la naos se pot suplimenta cu pilaştrii de rezistenţă, care însă vor fi astfel calculaţi, încât distanţele să nu obtureze unghiul de fugă ce cuprinde ogiva Altarului.
Arhitectul care nu este botezat sau împărtăşit în Biserica Tradiţională Creştină, nu poate păşi dincolo de pronaos. În caz contrar, acesta are nevoie de o dispensă de la Episcop. De asemenea, femeile ce nu aparţin unui Ordin Monahal, nu pot avea acces în Altar, nici măcar cu dispensă. Ele nu pot fi admise în rândul Meşterilor. Pot face muncă de birou însă, nu în şantier, în incinta viitorului Altar. Sau, pot fi arhitecţi civili cu respectarea condiţiei de mai sus. De aceea, pe timpul construirii Bisericii, dacă în preajmă apar femei, se numeşte un Observator, care va avea grijă să îndepărteze atât femeile, cât şi pe cei nebotezaţi din zona viitorului Altar.
 Hagia Sophia (fundaţie) |
 Hagia Sophia (pronaos) |
 Hagia Sophia (secţiune) |
Mărimile pronaosului trebuie astfel luate, încât el să satisfacă cerinţelor de cult ale Tainei Botezului, precum şi a numărului de invitaţi nebotezaţi care participă la liturghie. În acest sens, trebuie explicat Slujitorului Bisericii despre măsurile constructive care se impun din necesarul de spaţiu pe două niveluri, ştiut fiind că deasupra pronaosului trebuie amplasată Loja Corului. Tot în acest perimetru, la bazilicile catolice spaţiul trebuie să fie suficient, întrucât tot aici, trebuie amplasată şi Orga. Coloanele care delimitează pronaosul de naos trebuie calculate pentru a prelua şi încărcături suplimentare. Scara interioară de acces către Loja Corului nu trebuie să fie vizibilă de către cei aflaţi în pronaos, prin urmare, este necesară o delimitare a acesteia cu pilaştrii. Catedralele au prevăzute tot aici, spaţii suplimentare, care să permită accesul către clopotniţe, dar şi spre balcoanele interioare sau cele exterioare.
Faţada exterioară, sau spaţiul aferent intrării în biserică, trebuie să reflecte o dimensiune fictivă, ce închipuie intrarea Magilor, în Peştera unde s-a născut Mântuitorul. Din acest motiv, vechii arhitecţi au conceput pentru intrări, arcadele romane sau gotice. Ele simbolizează admirabil această proiecţie când punctul de fugă al observatorului este situat în aşa măsură, încât volumele faţadei să încapă în ochiul acestuia, dintr-o privire.
La cererea beneficiarilor, turnul ce străjuieşte intrarea în Pronaos poate fi adaptat ca turn-donjon, ori turn de apărare cu palisadă sau elemente mai complexe, prin urmare, cu o destinaţie pur militară, de apărare sau pentru simplă observare la distanţă. El poate fi integrat în structurile fortificaţiei, însă în acest caz el trebuie precedat de turnuri şi avanposturi, ce vor forma incinte gură-de-lup, barbacane, grilaje, poduri mobile ...
Prin urmare, dacă Loja Corului este mai solicitată, la trecerea de la pronaos la naos se pot suplimenta cu pilaştrii de rezistenţă, care însă vor fi astfel calculaţi, încât distanţele să nu obtureze unghiul de fugă ce cuprinde ogiva Altarului.