Cartea II - "Bazilica"
~ II. 10. Ferestre, uşi, vitralii ~
Lemnul utilizat pentru uşi, geamuri sau elemente vizibile, se cere a fi din cireş, iar feroneria de consolidare, din fier forjat. Sau, oricare esenţă lemnoasă rezistentă la umezeală şi care în timp, nu se deformează.
Nu insist asupra prelucrărilor sau sculpturilor în lemn, deoarece acest lucru rămâne la libera înţelegere dintre meşter şi vlădică. Încadrarea acestora în arcade romanice sau gotice rămâne, de asemenea, la latitudinea beneficiarului.
Vitraliile în zilele noastre sunt din sticlă colorată prinsă în plumb fluid sau pur şi simplu încadrată în profil metalic şi prinsă cu un chit pe bază de silicon. Sau mai nou, se pun termopane ...
Vitralii (Catedrala Canterbury, Anglia)
Vitralii (Catedrala Notre Dame de Paris, Franţa)
Vitralii (La Sainte-Chapelle,
Paris, Franţa)
Însă, acum 800 de ani, sticla folosită pentru vitralii era o sticlă elaborată după o Diagramă, din nisip cuarţos sau chiar cristal de stâncă, dopat în starea fluidă cu Rebis "oprit" pe diferite game de culori. Această operaţiune necesita cunoaşterea Alchimiei (V.I.T.R.I.O.L.) aşa că, de la această operaţiune îşi trage denumirea "vitraliul" ... adică sticla vitriolată - fabricată alchimic -, prin transmutare.
Vitralii (Catedrala Amiens, Franţa)
Vitralii (Catedrala Chartres, Franţa)
Vitralii (Catedrala Reims, Franţa)
În lucrarea "Cheile Salamandrelor" am arătat procedura de obţinere a Rebis-ului. Acest gen de sticlă nu poate fi tăiată cu diamantul, aşa că, ochiurile vitraliilor trebuie turnate în forme după o schemă făcută în prealabil.
~ Erminia ~
Se aplică doar în Biserica Tradiţională de rit ortodox. Ea reprezintă Biblia în Imagini. Aceasta trebuie să respecte hotărârile Sinodului Ecumenic de la Niceea, din anul 787 şi a celui de la Constantinopol, din 843, unde întreaga iconografie este considerată a fi un simbol viu, o istorie a misterului Întrupării Cuvântului (Ioan 1:3-4).
Icoana Naşterii Domnului
Icoana Botezului Domnului
Pomul Vieţii Noului Adam
Este meseria ce încununează Lucrarea arhitectului şi a constructorului. Este partea vie a Lucrării, care (din fericire) s-a păstrat foarte bine de la Începuturi, până în zilele noastre. Din această pricină nu cred că la partea de pictură şi frescă ar fi ceva de comentat mai mult decât au făcut-o autori consacraţi, precum : Dionisie din Furna, Paul Baudouin, Dr. Elie Miron, Ştefănescu I. D., Gherasim Timuş şi alţii. Aceşti autori încă se mai găsesc în librăriile sau bibliotecile zilelor noastre, pentru documentare.
Dionisie din Furna
"Erminia picturii bizantine"
Am aflat de asemenea, că Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a instituit o Comisie care asigură respectarea Erminiei de către toţi pictorii ce practică această meserie specifică. Ca atare, nu are rost să insist cu sfaturile într-o zonă unde alţii ştiu mult mai bine decât mine, ce trebuie să facă.
Lemnul utilizat pentru uşi, geamuri sau elemente vizibile, se cere a fi din cireş, iar feroneria de consolidare, din fier forjat. Sau, oricare esenţă lemnoasă rezistentă la umezeală şi care în timp, nu se deformează.
Nu insist asupra prelucrărilor sau sculpturilor în lemn, deoarece acest lucru rămâne la libera înţelegere dintre meşter şi vlădică. Încadrarea acestora în arcade romanice sau gotice rămâne, de asemenea, la latitudinea beneficiarului.
Vitraliile în zilele noastre sunt din sticlă colorată prinsă în plumb fluid sau pur şi simplu încadrată în profil metalic şi prinsă cu un chit pe bază de silicon. Sau mai nou, se pun termopane ...
 Vitralii (Catedrala Canterbury, Anglia) |
 Vitralii (Catedrala Notre Dame de Paris, Franţa) |
 Vitralii (La Sainte-Chapelle, Paris, Franţa) |
Însă, acum 800 de ani, sticla folosită pentru vitralii era o sticlă elaborată după o Diagramă, din nisip cuarţos sau chiar cristal de stâncă, dopat în starea fluidă cu Rebis "oprit" pe diferite game de culori. Această operaţiune necesita cunoaşterea Alchimiei (V.I.T.R.I.O.L.) aşa că, de la această operaţiune îşi trage denumirea "vitraliul" ... adică sticla vitriolată - fabricată alchimic -, prin transmutare.
 Vitralii (Catedrala Amiens, Franţa) |
 Vitralii (Catedrala Chartres, Franţa) |
 Vitralii (Catedrala Reims, Franţa) |
În lucrarea "Cheile Salamandrelor" am arătat procedura de obţinere a Rebis-ului. Acest gen de sticlă nu poate fi tăiată cu diamantul, aşa că, ochiurile vitraliilor trebuie turnate în forme după o schemă făcută în prealabil.
Se aplică doar în Biserica Tradiţională de rit ortodox. Ea reprezintă Biblia în Imagini. Aceasta trebuie să respecte hotărârile Sinodului Ecumenic de la Niceea, din anul 787 şi a celui de la Constantinopol, din 843, unde întreaga iconografie este considerată a fi un simbol viu, o istorie a misterului Întrupării Cuvântului (Ioan 1:3-4).
|
Icoana Naşterii Domnului |
|
Icoana Botezului Domnului |
|
Pomul Vieţii Noului Adam |
Este meseria ce încununează Lucrarea arhitectului şi a constructorului. Este partea vie a Lucrării, care (din fericire) s-a păstrat foarte bine de la Începuturi, până în zilele noastre. Din această pricină nu cred că la partea de pictură şi frescă ar fi ceva de comentat mai mult decât au făcut-o autori consacraţi, precum : Dionisie din Furna, Paul Baudouin, Dr. Elie Miron, Ştefănescu I. D., Gherasim Timuş şi alţii. Aceşti autori încă se mai găsesc în librăriile sau bibliotecile zilelor noastre, pentru documentare.
|
Dionisie din Furna "Erminia picturii bizantine" |
Am aflat de asemenea, că Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a instituit o Comisie care asigură respectarea Erminiei de către toţi pictorii ce practică această meserie specifică. Ca atare, nu are rost să insist cu sfaturile într-o zonă unde alţii ştiu mult mai bine decât mine, ce trebuie să facă.